Cu rolurile pe scenă

M-am pomenit într-o zi de toamnă, că îmi iau toate rolurile pe care le joc în viața asta, și le urc pe o scenă, să le cizelez. Cred că aceasta ar fi o definiție bună pentru improvizație: cizelarea rolurilor.

Indiferent că mă jucam din rolul de fost specialist HR sau rolul de actual consultant IT  sau priveam provocarea din rolul de fiică sau viitoare soție a cuiva, improvizația m-a ajutat să devin, așa cum zic psihologii, o versiune mai bună a mea, în toate rolurile.

Dacă analizez impactul călătoriei de 4 luni, pot spune că unele dintre beneficii sunt:

  • deși sunt psiholog de profesie, am învățat importanța comunicării și mai presus de toate, importanța ascultării, atât din perspectiva celui ascultat, cât și a celui care trebuie să asculte. Și câte lucruri minunate poți învăța dacă știi cum să asculți. Am practicat exercițiul acesta acasă și la birou, și am aflat lucruri importante atât despre omul cu care-mi împart cinele, dar și despre nevoile și dorințele specifice ale clienților mei
  • adresarea întrebărilor – dincolo de ascultare, adresarea întrebărilor, de clarificare în special, a fost un lucru care să mă ajute în relațiile inter-personale
  • acceptarea vulnerabilităților – ale mele și ale celorlalți. În cadrul cursului de impovizație am învățat să accept că, la fel ca și colegii mei, am o sumedenie de lucruri care mă pot face să plâng, să simt frica sau nesiguranța. Dar odată cu exersarea, înveți să le accepți ca parte a sinelui tău și să rezonezi cu ele, uneori chiar să le înfrângi (aici e nevoie de multă exersare).

Improvizația nu ține cont de roluri, nu discriminează și nu e limitativă. Improvizația îți va fi de ajutor și dacă esți pompier, inginer sau chelner, antreprenor sau verișor. Și te va apropia de tine și de cei din jurul tău, fie ei managerii, subordonații sau părinții tăi.

Și așa cum spunea o colega de pe scena, devenind un om mai bun, reușesc sa îi ajut si pe cei care intră în relație cu mine să devină oameni mai buni.  Așa că ia-ți tatăl, copilul sau colegul de serviciu și acceptați provocarea de a vă depăși limitele.

Noi ne-am etalat cele mai bune roluri ale noastre pe scena improvizației (poți vedea mai jos cât de bine). Vii și tu?

/by

Cum să te cunoști mai bine cu ajutorul improvizației

Improvizația teatrală este unul din pilonii fundamentali ai artei actorului. Ea presupune sa construiesti scene (fără un scenariu scris) în care „actorii” sunt puși în situația sa acționeze și sa re-acționeze spontan la diverse contexte.

În improvizație trebuie să te adaptezi atât situației cât și partenerului/partenerilor de scenă, să dezvolți și să menții pe perioada actului relațiile nou create. Cum poți face asta? Adopti o atitudine deschisă spre nou, devii atent la ce se întâmplă în jurul tău (atenție distributivă, spirit de observație), iti comunici opiniile, reacțiile și emoțiile fără echivoc (expresivitate verbală și non-verbală), ai un comportament cooperant și multă imaginație (creativitate).

Dacă luăm în considerare vorbele lui Shakespeare: „Întreaga lume e o scenă, iar toți bărbații și femeile – doar actori (…)” cu atât mai mult putem afirma că această metodă ar trebui  învățată și practicată la orice vârstă, indiferent de nivelul de educație sau de domeniul profesional de activitate. De ce? Pentru că improvizația teatrală dezvoltă abilități și competențe necesare atât în plan personal, cât și profesional. Prin intermediul exercițiilor și jocurilor teatrale înveți despre tine și despre ceilalți. Este o metodă extraordinară de autocunoaștere și de dezvoltare personală.

Instrumentele (exerciții și jocuri) utilizate în metoda improvizației teatrale dezvoltă procese psihice cognitive: atenția, memoria, gândirea, imaginația. De asemenea, spiritul tău de observație și puterea de concentrare vor crește, iar faptul ca iti exersezi abilitățile de comunicare (ascultare activă, empatie, exprimare clară atât la nivel corporal cât și verbal) îți va îmbunătăți capacitatea de a relaționa eficient și autentic cu tine însuți/însăți, dar și cu cei din jurul tău.

Improvizația teatrală te pune, ca și jocul, în situația sa explorezi și sa experimentezi diverse relații, situații, idei, moduri de a gândi despre lume și despre tine însuți. Prin apel la imaginație și creativitate, improvizația stimulează un tip de gândire flexibil capabil să găsească soluții și rezolvări inedite la problemele sau sarcinile cu care te confrunți. Micile succese pe care le ai cand rezolvi problemele și sarcinile scenice cerute în timpul improvizației vin cu o mare probabilitate sa iti cresti increderea in propriile forte.

Prin practicarea improvizației teatrale devii mai deschis, mai tolerant, mai atent la nevoile celuilalt, mai spontan, mai autentic în relația cu tine și cu celălalt.

Dacă vrei să afli despre Cursurile de Improvizație teatrală pentru adulți, contactează-ne! studioimprocluj@gmail.com

Dacă vrei să vezi poze, sau să vezi ce spun participanții la Atelierele si Cursul de Improvizatie pentru adulți, accesează link-urile următoare:

https://www.facebook.com/Studio-Impro-Adults-1585950188361833/

www.studioimpro.ro

/by

Scenarita îți afectează cariera și viața personală?

Scenarita este o “boală” care apare când primeşti o ştire, o informaţie care te neliniștește  și care are legătură cu viitorul. Cu alte cuvinte, e soră cu Anxietatea și face, din păcate, din ce în ce mai multe victime (unii spun că 9 din 10 oameni prezintă simptome).

Există cel puțin două tipuri de scenarită: starea acută și starea cronică.

În starea acută, pulsul începe să crească și primele gânduri sau propoziții încep cu  Aoleu…Vai de mine, Nu se poate, Ce mă fac?… e posibil să apară si expresii ilicite (sau înjurături). Creierul se blochează pe programul PANICĂ și declanșează avalanșa de idei contaproductive, de lamentare și un întreg vârtej emoțional negativ.

Un pahar cu  apă, exerciţiile de respiratie și o vorbă bună, de încurajare ne ajută să ne calmăm. Dacă depăşim această fază, se deschide calea ca să găsim soluții raționale, gânduri liniștitoare și să descoperim soluții rezonabile ca să rezolvăm problema ce a declanșat scenarita.

Starea cronică este mai păcătoasă. Ea se instalează confortabil în viața noastră și ne paralizează orice intenție de a acționa într-o direcție care include riscuri. În general, starea cronică de scenarită are o relație specială cu DACĂ și DAR, urmate de explicații și motive mai mult sau mai puțin raționale care ne stau în calea rezolvării problemei. Așa ajungem la Resemnare și la Neputința de a acționa.

Avem și o veste bună. Și anume, că persoanele cu scenarită sunt, de regulă, foarte creative. Drama și tragedia din scenariile închipuite ating cotele superioare ale imaginației. Astfel de persoane ar putea să se inscrie, cu șanse mari de reușită (nu glumesc), la cele mai prestigioase concursuri de scenarii ficţionale. Asta, bineînțeles, dacă ar avea curajul să trimită scenariul la concurs.

 

Cursul de Improvizație pt adulți, organizat de Studio Impro, se adresează mai ales persoanelor care trec prin stări de scenarită cronică.

Vrei să afli mai multe detalii despre curs?

Intră aici: www.studioimpro.ro și înscrie-te la următoarea grupă pe care o începem curând.

https://www.facebook.com/events/400410753645551/

Dacă ai nevoie de ajutor, te rugăm să ne scrii la adresa studioimprocluj@gmail.com.

Te așteptăm, ca să tratăm împreună, cum se cuvine, scenarita! 🙂

/by

“Desene animate ” Live

“Desene animate ” Live – Teatru cu păpuși, o alternativă la tehnologia media

Tehnologia acaparează tot mai mult atenția copiilor și, din păcate, terenul de joacă s-a mutat în fața calculatorului, a tabletei sau a telefonului. Cercetările din ultimii ani arătă că  impactul tehnologiei asupra copiilor (până la 12 ani), prin efectul stimulilor vizuali şi acustici asupra dezvoltării creierului, se resimte la nivelul comunicării directe, al relaționării și al interacțiunii umane. Conflictele inerente dintre copii pe care generațiile mai mari le gestionau și le rezolvau “în fața blocului” și pe terenul de joacă s-au transformat azi, în crize de furie, frustrare, agresivitate și violență în fața unui ecran de dimensiuni variate. Aceste comportamente ajung să se manifeste și în mediu școlar, dăunând atât atmosferei de la clasă cât și relațiilor cu ceilalți.

desene-animate-liveÎn acest context, propunem o alternativă la jocurile și desenele animate prin organizarea unor ateliere creative unde vom folosi diverse tehnici și metode teatrale menite să dezvolte abilități cognitive (atenție, concentrare, memorie, imaginație, gândire) și de comunicare (limbaj corporal și verbal, ascultare activă și empatie). De asemenea, sunt vizate aptitudinile motorii fine care implică coordonarea mână-ochi, a degetelor, mobilitatea articulară, forța musculară (lipire, coasere, tăiere, mânuire păpuși).  În acest fel teatrul își va releva funcția sa instructiv-educativă, facilitând comunicarea și colaborarea intergrup, favorizând utilizarea inteligențelor multiple ale copiilor.

Valențele ludice ale teatrului de păpuși facilitează, pe de o parte, deschiderea și relaxarea copiilor făcând astfel posibilă stimularea imaginației, manifestarea creativității și a talentului artistic. Pe de altă parte, prin intermediul păpușii copilul poate să își comunice emoțiile fără jenă, fără teama de a fi criticat, judecat sau certat, simțindu-se în siguranță sub “masca” păpușii. El poate da glas nevoilor, dorințelor, frustrărilor și bucuriilor sale revelându-se astfel funcția terapeutică a teatrului. Prin intermediul păpușii este permisă examinarea și jucarea unor subiecte delicate fără prejudecăți și jigniri.

Prin intermediul teatrului cu păpuși, copilul își poate manifesta potențialul creativ și artistic, învață să colaboreze cu ceilalți, este încurajat să facă parte dintr-o echipă, empatizează cu păpușa pe care o construiește singur, învață coordonarea și devine conștient de spațiul în care se mișcă, de mediul înconjurător. Putând să-și manifeste personalitatea sub masca păpușii, el dobândește o mai mare încredere în sine, depășindu-și inhibițiile.

PhD. Oana Pocan

/by

Despre improvizaţie

Despre improvizaţie

Improvizaţia teatrală este o călătorie de descoperire a unor noi orizonturi de cunoaştere, explorare şi experimentare a propriilor potenţialităţi: fizice şi psihice. Un loc în care avem libertate deplină: putem fi oricine, orice, oriunde. Un loc unde imaginaţia este descătuşată.
Este piatra de temelie a pregătirii actorului, însă mai important este faptul că este o activitate practică de dezvoltare personală.

Cunoaşterea de sine

Exerciţiile şi jocurile de improvizaţie sunt ca o oglindă. Cu ajutorul lor privim în sinele nostru, observăm şi ne conştientizăm gândurile, emoţiile, comportamentele şi capacităţile. Cunoaşterea şi reflectarea asupra sinelui, descoperirea potenţialului personal duce la o creştere a încrederii în sine, la acceptarea şi valorizarea propriei persoane. Acum ne putem îndrepta privirea spre ceilalţi, spre a-i cunoaşte şi înţelege.

Colaborarea

Fiecare om simte nevoia de a fi implicat în ceva mai presus de el. Improvizaţia satisface această nevoie, deoarece oamenii se pot exprima creativ şi pot lucra împreună pentru a realiza ceva ce nu pot de unii singuri. În improvizaţie participanţii interacţionează pentru a atinge un obiectiv comun – de obicei, relatarea (prin expresie corporală şi/sau verbală) unei poveşti bune. Obiectivul poate fi atins de oameni care muncesc împreună, în armonie.

Comunicarea

Fiinţa umană nu poate să nu comunice. Improvizaţia ne învaţă şi ne obligă să exersăm abilităţi esenţiale de comunicare: ascultare activă, exprimare, coordonare, relaţionare și care au un efect pozitiv în viaţa de zi cu zi.

Expresivitatea corporală

Improvizaţia trezeşte corpul, felul în care se mişcă în spaţiu şi învăţăm să “citim” limbajul corporal al celorlalţi. Conştientizarea exprimării fizice este foarte importantă pentru o comunicare eficace. Mintea şi trupul sunt una; modul în care ne folosim corpul este influenţat de gândurile şi acţiunile noastre.

Simţul Kinestetic

În timpul improvizaţiei se creează în spaţiu obiecte, medii şi oameni imaginari. Pentru a înţelege lucrurile create, trebuie să ne dăm seama unde se situează acestea în spaţiu. Împărţirea scenei însemnă că trebuie să ştim unde se află ceilalţi şi ce fac.

Creativitatea

Exprimarea creativă, în orice formă este fundamentală pentru bunăstarea fizică, emoţională, spirituală. Prin creativitate ne dezvoltăm personal. Creativitatea este ca un muşchi; trebuie lucrat pentru a se putea dezvolta.

Improvizaţia dezvoltă creativitatea, flexibilitatea mentală și emoțională, imaginaţia, gândirea şi spontaneitatea.

Ce înseamnă încrederea în sine?

“Înainte de orice, este o experienţă. Înseamnă să vezi că poţi face faţă provocărilor cotidiene. Înseamnă să ai încredere în capacitatea ta de a gandi, de a învăţa, de a alege, de a lua decizii, de a te adapta la schimbări… Si înseamnă să ştii că meriţi fericirea. Să ai aceasta încredere de bază este o chestiune de supravieţuire. Să recunoşti ceea ce alimenteazş stima de si¬ne şi ceea ce o deteriorează e una din¬tre provocările ce trebuie înfruntă-te pentru a trăi conştient, lucid. Pentru că realitatea este uneori diferită de ceea ce credem noi” (Nathaniel Branden – psihoterapeut şi filozof canadian, părintele mişcării Self-Esteem)

“Trebuie să ai încredere în propriile posibilităţi pentru a te realiza şi dezvolta. Altfel, îţi cheltuieşti întreaga energie încercand să te calmezi şi să te aperi, în loc să te împlineşti. Ca să comunici mai bine cu ceilalţi trebuie să încetezi să te temi de judecata lor şi să te eliberezi de dependenţa faţă de ei”. (Marie Haddou – psiholog si scriitoare)

“Un individ încrezător în sine posedă un eu puternic şi echilibrat care-şi cunoaşte limitele, îşi asumă contradicţiile, îndoielile, lipsurile, fiind în acelaşi timp conştient de resursele sale, de convingeri, speranţe, de determinarea şi de serenitatea sa”. (Marie Haddou)

/by